Excursia in Muntii Iezer a fost o mica provocare. Pana in ultimul moment am oscilat intre a lua si a nu lua cortul, intre aventura si siguranta intr-o zona necunoscuta. Datorita avertizarilor meteo, am decis sa nu riscam si nu am luat cortul, urmand sa vedem la fata locului cum ne vom descurca pe timp de noapte, la cabane sau refugiu, in functie de traseele alese.
Am pornit de dimineata din Gara de Nord, atat de dimineata incat peroanele erau aproape pustii, catre Campulung Muscel. In vagonul Sagetii de Campulung eram noi sase, conductorul trenului si controlorul. Atat. Marti dimineata. Matinal. La Campulung grupul s-a marit, eram deja 8 oameni plecati catre Iezer.
Ziua 1 - 29 iulie 2008 / Bucuresti - Campulung Muscel - Cabana Voina - Cabana Cuca
De la Gara din Campulung am luat o masina pana la Cabana Voina, dincolo de Lacul Rausor. Drumul auto era destul de lasat in degradare, posibil neplacut pentru masinile care au garda la sol mica. La Cabana Voina am stat putin timp sa ne hotaram incotro pornim. In cele din urma, ne-am indreptat catre Cabana Cuca, aflata la vreo 4 km distanta de Cabana Voina.
Drumul pana la Cabana Cuca a avut un farmec aparte, am facut cat de cat cunostinta cu zona si ne-am indepartat de galagia "civilizatiei" de la Voina.
Cabana CUCA (1175 m)
Auzisem si citisem despre Cabana Cuca faptul ca este considerata o "vama veche" a muntilor. M-a amuzat initial comparatia, dar apoi am inceput sa inteleg. Asadar, am ajuns la Cuca, ne-am luat in primire locurile din pod si "chiriasii" aferenti si apoi am petrecut intreaga dupa-amiaza la aer.
S-au instalat si corturile. A fost singurul moment cand mi-a parut rau ca am lasat cortul acasa. Apoi am stat in jurul focului pana spre seara.
Dupa care a inceput ploaia. O ploaie torentiala care a durat pana spre dimineata si i-a adus pe toti cei de la cort in podul cabanei sau in masina. Deja aveam o parte din lucruri si bocancii mustind de apa.
Muntii Iezer, sau masivul Iezer - Papusa, sunt formati din:
- Iezerul Mare, aflat in partea de Vest intre valea Raului Targului, valea Cuca, valea Raului Doamnei,
- Papusa, partea de Est a Muntilor Iezer, inconjurat partial de Raul Dambovita.
Ziua 2 - 30 iulie 2008 / Cabana Cuca - Varful Papusa - Varful Batrana - Cabana Voina - Cabana Cuca
Abia asteptam sa se lumineze, sa iesim din podul cabanei. Lumina de afara a fost ca un ceas desteptator si ca un arc catre aer curat. Afara, absolut totul ud si rece. Pana si-a facut Soarele aparitia. Poiana de la Cabana Cuca a devenit un loc desprins dintr-un basm, stralucitor si atragator.
Apoi, micul-dejun luat din rucsaci, planul urcusului, pregatirea si ne-am pus pe drum. Dar, personal, am inceput cu greu urcusul. Panta si diferenta mare de altitudine, rucsacul greu, umezeala, bocancii uzi, fumatul sau oricare ar fi fost motivul, prima parte a urcusului un cosmar.
Zece pasi pe Gradisteanu, apoi pauza de respirat corect. Si tot asa. Si tot asa. Pana aproape de Saua Gradisteanu, pe marcajul "dunga rosie".
Peisajul vazut de sus incepuse sa merite efortul depus la urcare. Am continuat ascensiunea catre Varful Papusa, aflat la altitudinea de 2391 m.
Dupa un ultim urcus abrupt urmeaza un segment placut de coborare pe pietre, prin Spintecatura Papusii, iar apoi platoul, din creasta in creasta, prin Varful Tambura, Varful Fracea si Varful Batrana.
Eram deja in intarziere si trebuia sa coboram, astfel incat cautam in apropiere de Varful Batrana traseul marcat cu "triunghi rosu" catre Cabana Voina.
Intr-un tarziu l-am gasit, dar nu am inceput coborarea inainte de a face un popas la intalnirea cu o turma de oi si cainii ciobanului. Am asteptat sa treaca turma si am inceput apoi sa coboram catre Voina.
De sus pana la padure, traseul a fost bine marcat, vizibil de la distanta. Chiar si in zona superioara din padure. Dar la un moment dat am pierdut marcajul. A inceput si ploaia. Am grabit pasul ca se lasa si intunericul si trebuia sa ajungem cat mai repede la Cabana Voina. Cu busola, cu urechea catre muzica din vale, dupa zgomotul unei ape am gasit drumul, fara sa mai tinem cont de ultima portiune abrupta si noroioasa pe care am coborat-o ca pe un derdelus.
La Cabana Voina am ramas un timp sa mancam ceva cald, o ciorba de burta, o friptura. Si sa ne schimbam de lucrurile ude leoarca. Catre Cabana Cuca am plecat pe intuneric, la lumina lanternelor. Primul kilometru a fost amuzant, dar urmatorii trei au devenit apasatori. Intunericul si ochii care straluceau prin padure la lumina frontalei...
Inca sper si vreau sa cred ca acei ochi fosforescenti erau ai unor caini, caci... Dar, in final am ajuns cu bine la Cuca.
A fost o zi destul de obositoare, si cu soare, si cu ploaie, si cu peripetii, si cu emotii. Ne-am aranjat fiecare locul de dormit, la cort sau in podul cabanei si... Noapte buna!
Fotografii: © KERUCOV .ro / 29 - 30 iulie 2008
Muntii Iezer - Papusa, Cabana Cuca, Cabana Voina, Judetul Arges
vezi partea a II-a ->>
|